Instanțe auratice în experiența artei contemporane
Joi, 6 noiembrie 2014, 19.00
LECTURE @ Pavilion
Mădălina Buhoș

Ce este aura lui Benjamin și mai ales, se poate vorbi despre acest fenomen în relație cu arta contemporană?

Prelegerea se concentrează asupra înțelegerii acestui concept, în sensul pe care Walter Benjamin i l-a atribuit, la momentul trecerii spre modernitate dar și asupra  posibilității sale de supraviețuire prin experiența generată de arta contemporană. Exemplele prezentate sunt strâns legate de urmările și transformările pe care opera de artă le-a suferit după trecerea în era reproducerii mecanice, până în contemporaneitate, cât și de efectul pe care navigarea șocului l-a avut asupra percepției psihicul uman. Schimbările suferite au venit dintr-o multitudine de direcții, atât sociale, culturale, tehnice, toate presupunând o modificare a felului în care realitatea este percepută ca energie psihică.

Fredric Jameson spunea în „Postmodernism or Cultural Logic of Late Capitalism” că  producțiile culturale ale postmodernismului distrag într-adevăr spectatorul, folosind acest termen cu referire la Benjamin[1]. Diferența dintre modernism și postmodernism, pe care Jameson o indică este că cea dintâi păstrează încă zone residuale ale naturii originare, ale arhaicului, iar cultura lucrează din perspectiva acestei rezistențe. Postmodernismul și deci și arta contemporană este ceea ce rezultă atunci când procesul de modernizare este complet. Rezultatul este o lume profund a omului în care cultura devine ceea ce el numește o a două natură[2], aceasta fiind ceea ce Benjamin identifică ca fiind o condiție necesară supraviețuirii aurei .

Arta contemporană propune noi metode de a fi, mai degrabă decât obiecte concrete, producția de gesturi primează asupra producției de lucruri. Artistul cât și publicul devin un fel de teren al experiențelor colective, participatorii și critice ale unui dispozitiv autopoetic.

Este posibil ca la baza aurei benjaminiene să stea utopia, a cărei formă se modifică și ea în funcție de parcursul social și istoric dar care originează din năzuința că rolul artei este unul salvator, prin integrarea artei în arena socială.


[1] Fredric Jameson, Postmodernism or Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, 2001, p IX

[2] Fredric Jameson, Postmodernism or Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, 2001, p X

Mădălina Buhoș, născută 12 noiembrie 1989, și-a luat diploma de licență in Management Cultural la Academia de Studii Economice București și cea de masterat în Istoria Artei la Universitatea Națională de Arte București cu o teză de disertație pe subiectul aurei lui Walter Benjamin în arta contemporană. Locuiește și lucrează în București.

Imagine: Olafur Eliasson, The Weather Project, 2003. Fotografie de Tate Photography.

October 31, 2014 | Filed under arhiva_evenimente.