Corpul Supereroului: Politicile corpului în benzile desenate
Joi 14 noiembrie 2013, 19.00
LECTURE
Alexandra Enache

„Corpul există în cadrul contextelor sociale şi culturale, fapt pentru care este construit de asemeanea prin intermediul practicilor şi discursurilor socio-culturale.” (Barbara L. Frederickson în Teoria Obiectificării)

Când vorbim despre cultura benzilor desenate, trebuie să luăm în considerare faptul că acest produs, “comic book”, nu există într-un spaţiu vid. Benzile desenate fac parte din mijloacele media care promovează un tip similar de mesaje ce folosesc şi modelează concepte precum identitate, rasă, gen, individualism şi alte probleme ale culturii prezente. Potrivit teoriei social-cognitive, mesajele media servesc ca sursă importantă de obţinere a “competenţelor şi cunoştinţelor legate de gen” şi a dezvoltării aşteptărilor pe care rolurile genurilor le au în societate, a conduitei, a standardelor de auto-evaluare şi a concepţiilor despre auto-eficacitate. Astfel, este de aşteptat ca reprezentările personajelor feminine şi masculine în media să influenţeze atitudinile şi comportamentele spectatorului în ceea ce priveşte identitatea de gen.

Supereroul este simbol al puterii şi un produs cultural. Dimensiuniea simbolică se concretizează prin corpul “hiperfizic”. Acesta se prezintă ca un Gestalt fizic, material, alcătuit dintr-o serie de convingeri şi valori ce pot fi citite la nivelul unei analize de gen. Există puţine simboluri vizuale care comunică într-o manieră la fel de eficientă precum invenţia culturii pop a supereroului, devenind unul dintre cele mai capabile vehicule vizuale de comunicare.  Corpul supereroului – designul, costumul, poziţia – nu este doar un simbol al comic-book-ului ca bun de consum, ci ca orice tip de mesaj media, generează un set de implicaţii în modul în care sunt construite identităţile, atitudinile şi concepţiile despre gen. În acest context intervine noţiunea de “hypergendering” – un element narativ familiar în comics. Corpul supereroului este supus acestui tip de tratament ce îl încadrează într-o tipologie covenţională a normelor de gen. Corpul bărbătesc internalizează astfel standarde culturale ale masculinităţii, adaptând conduite şi atitudini culturale ale hipermasculinităţii (independenţă, putere, invulnerabilitate, virilitate sexuală). Wolverine, Thor, Batman, Iron Man, Green Lantern, sunt câteva exemple care fac parte vizual din aceste stereotipuri ale corpului robust, muscular. Drept urmare, Wonder Woman, Super Girl, Miss Marvel, Cat Woman, Black Widow şi multe alte personaje feminine din universul benzilor desenate împart un stereotip estetic de frumuseţe vestică, având un fizic imposibil de slab şi voluptos în acelaşi timp. Costumul lor de supererou este în mod canonic unul strâmt, lucios şi, în cele mai multe cazuri, sumar. Hiperfeminizarea lor într-o lume a supereroilor de sex masculin apare ca un proces de epitomizare a idealizării masculinităţii.

Industria seriilor de benzi desenate şi a culturii supereroului erau în mod tradiţional cluburi ale băieţilor albi şi heterosexuali. Abia în prezent acestea şi-au lărgit audienţa, pentru ca aceasta să includă şi să se adreseze altor categorii de cititori. După aproape un secol de cultură a benzilor desenate asistăm treptat la un proces lent de politică progresivă a corpului în comic books. În acest sens, viitoarea prelegere reprezintă o dezbatere asupra situaţiei corpului supereroului în termenii idealizării, obiectificării şi sexualizării. De ce designul supereroului este important în afara universului fictiv al graficii şi ce tip de mesaje de gen generează acesta?

 

Alexandra Enache este manager cultural. Este licențiată în studii culturale în cadrul Universității din București, cu lucrarea “Mentalităţi şi realităţi sociale în Fin de Siecle. Reflecţii asupra crizei identităţii de gen” și masterandă în Istoria Artei și Filosofia Culturii. În prezent este assistant coordinator la PAVILION – centrul pentru artă și cultură contemporană și coordonator al Bucharest Biennale. A fost editor al conferințelor organizate de Teatrul Național București și a colaborat în domeniul relațiilor publice cu Muzeul Cotroceni. Este interesată de studii de gen și mișcări sociale, iar în prezent lucrează la primul său proiect curatorial, “100 Minute Grecești”. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti. 

Imagine: Frank Miller, Wonder Woman pe coperta All-Star Batman and Robin #5, iulie 2006

November 6, 2013 | Filed under arhiva_evenimente.